Prima pagină » LOCALE » Ziua Mondială a Mediului, celebrată împreună cu Academia Oamenilor de Știință, la Biblioteca Județeană

Ziua Mondială a Mediului, celebrată împreună cu Academia Oamenilor de Știință, la Biblioteca Județeană

Comunicat de presă – 03.06.2022

 

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț organizează, în parteneriat cu Academia Oamenilor de Știință, filiala Piatra-Neamț, simpozionul „Ziua Mondială a Mediului: Efectul de seră și încălzirea globală“, luni, 6 iunie 2022, în Spațiul Expozițional de la parterul Corpului A.

Vor susține conferințe prof. univ. dr. Gheorghe Surpățeanu: „Încălzirea globală și consecințele ei“; prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță: „Încălzirea globală – ecosistemele, viața și sănătatea omului“; dr. chim. Vasile Avădănei: „Contribuția sectorului agricol la efectul de seră“.

De asemenea, prof. dr. Gheorghe Surpățeanu va prezenta cartea „Încălzirea globală. Pământul încotro?“, apărută la Editura Academiei Oamenilor de Știință în anul 2021, avându-i ca autori pe Gh. Surpățeanu și G. Ghiorghiță.

Moderatorul întâlnirii va fi prof. Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț.

„Suntem bombardați aproape zilnic despre dereglările climatice ce se petrec pe planeta noastră. Homo sapiens trăiește pe Terra de cca 200 mii ani și până nu demult activitățile umane nu influențau vizibil factori precum încălzirea și răcirea planetei, deșertificarea unor zone ale ei, astfel încât natura se re-echilibra prin ea însăși. În secolul al XIX-lea a apărut însă revoluția industrială și fața Pământului și a lumii s-a schimbat, pentru că oamenii au început să ceară mai mult de la natură pentru un trai din ce în ce mai bun, uitând de faptul că și natura are cerințele ei. Omul a intrat astfel în conflict cu natura, abuzând de resursele ei, exploatându-le irațional.

Informațiile de care dispunem în prezent despre starea planetei, arată că viitorul acesteia nu este unul liniștitor, ci dimpotrivă. S-au formulat deja opinii potrivit cărora încetul cu încetul, Pămîntul se va comporta ca o adevărată etuvă. «Lupta» împotriva încălzirii globale impune acțiuni și măsuri specifice, de la nivel de individ, până la nivel internațional. În lucrare ne-am referit și la activitatea. Pe baza studiilor realizate de specialiști din varii domenii, unele organisme internaționale implicate în problema climei pe Pământ fac recomandări, iar uneori impun unele constrângeri și reglementări la nivel interstatal. Sunt prevăzute măsuri privind raționalizarea consumului unor materii prime, controlul și neutralizarea unor agenți poluanți (începând de la sursă și până după utilizarea ei), recuperarea materialelor reciclabile, stocarea dioxidului de carbon etc. Trebuie să înțelegem că și în cazul în care se va reuși limitarea încălzirii atmosferei Pământului sub 20C, cum s-a stabilit în cadrul unor reuniuni internaționale interguvernamentale, unele din procesele provocate de creșterea temperaturii globale vor fi ireversibile.

Reuniunea științifică organizată de Ziua Mondială a Mediului, în 6 iunie 2022, la Biblioteca Județeană «G.T. Kirileanu» Neamț de către această instituție în colaborare cu Filiala Piatra-Neamț a Academiei Oamenilor de Știință din România are ca obiectiv tocmai relevarea unor aspecte privind factorii care contribuie la efectul de seră și încălzirea globală, câteva din consecințele acestui fenomen asupra ecosistemelor, vieții și sănătății și unele din măsurile ce pot contribui la limitarea și diminuarea acestui proces“, a precizat prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță.

 

Gogu GHIORGHIȚĂ

 

  • Absolvent (promoția 1967) al Facultății de Biologie, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași;
  • Cercetător științific gr. I și profesor universitar;
  • Doctor în Biologie, specialitatea Genetică, din 1976;
  • Profesor emerit al Universității „V. Alecsandri“ Bacău;
  • Conducător de doctorate la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași (1999-2015; 20 de doctori în științe biologice coordonați);
  • Autor a peste 330 articole științifice de specialitate, a 30 de articole de istoria biologiei, a 18 cărți și monografii și a 5 manuale universitare;
  • Organizator a numeroase simpozioane și conferințe științifice de nivel național și internațional și editor a 12 volume cu lucrările prezentate la unele din aceste reuniuni;
  • Deținător al premiului „Emanoil Teodorescu“ (1981) al Academiei Române și al premiilor „Emil Pop“ (2009) și „Mircea Banciu“ (2019) ale Academiei Oamenilor de Știință din România – pentru trei din cărțile publicate;
  • Două medalii de aur și una de argint ale „EUROINVENT“ România obținute pentru trei din cărțile publicate;
  • Funcții deținute: șef de laborator, director unitate de cercetare, șef de departament, cancelar și rector al Universității „V. Alecsandri“ Bacău;
  • Din 2012 președinte al Filialei Piatra-Neamț a Academiei Oamenilor de Știință.

 

Gheorghe SURPĂȚEANU

 

  • Absolvent al Facultății de Chimie, promoția 1967;
  • Doctor în chimie al Universității „Al. I. Cuza“ Iași, din anul 1972;
  • Profesor universitar din 1993 până în 2010 la Universitățile „Al. I Cuza“ și „Gh. Asachi“ Iași și Universitatea „Littoral“, Dunquerque – Franța;
  • A publicat peste 250 articole științifice, 10 cărți, a brevetat 31 de invenții;
  • Este deținător al premiilor științifice „Nicolae Teclu“ al Academiei Române (1990), „POLLUTEC“ – Franța (2004) și „Mircea Banciu“ al Academiei Oamenilor de Știință (2019) pentru unele din lucrările publicate;
  • A primit Medalia de aur a „EUROINVENT“ România pentru una din cărțile publicate;
  • A fost onorat cu Ordinul „Palmes Academiques“ (Franța, 2002) și este Doctor Honoris Causa al Universității București (2005) și „V. Alecsandri“ Bacău (2008);
  • Este profesor emerit al Universității „Al. I. Cuza“, Iași.

 

Vasile AVĂDĂNEI

 

Este cercetător științific gradul III în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu“ al Academiei Române, Centrul de Economie Montană (CE-MONT), Vatra Dornei. Este Președintele Centrului de Incubare Creativ-Inovativ de Afaceri Roznov și secretar al Forumului Montan din România.

Absolvent al Institutului Politehnic din Iași, Facultatea de Inginerie Chimică (1982). Doctor în Științe Chimice la Universitatea Politehnica București (2000). Studii Postuniversitare în Management organizațional (2015) și la Școala postdoctorală pentru biodiversitate zootehnică și biotehnologii alimentare pe baza eco-economiei și a bio-economiei necesare eco-sanogenezei (2015) la Academia Română.

Autor a 28 de cărți, a 4 brevete de invenții și a 78 de lucrări publicate în reviste de specialitate, Vasile Avădănei abordează probleme stringente din cadrul unor domenii precum: dezvoltarea montană, dezvoltarea economică locală, cercetare-inovare-creativitate, turism, dezvoltare durabilă, antreprenoriat, planificare strategică, bioeconomie, ecologie, științe chimice.

În anul 2011 a primit premiul „A. Tacu“, acordat de Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, filiala Iași, iar în 2020 a fost distins cu premiul „Nicolae Cornățeanu“ al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu Șișești“ pentru cartea „Ia – ADNul civilizației montane românești“ și cu premiul „Artă și identitate“ al Asociației Jurnaliștilor de Turism din România.